Ce este caria dentara?
Foarte importanta de retinut este ideea cariei dentare ca si infectie a tesuturilor dure ale dintelui, infectie microbiana cu bacterii comune, microbi cu care ne intalnim zi de zi.
Igiena dentara perfecta este cea mai buna protectie inpotriva aparitie cariilor dintilor.
Caracteristic cariei dentare este lipsa partiala a tesuturilor dure dentare insotita uneori de aparitia durerii. Durerea data de caria
dentara poate diferii ca si intensitate in functie de profunzimea cariei si localizarea ei. Tipic durerii din caria dentara este aparitia cu preponderenta la rece sau la dulce, iar persistenta este de cateva secunde, pana intr-un minut de la indepartarea excitantului (de exemplu, inghititi gura de apa rece sau indepartati resturile de ciocolata de pe dintele cariat).
In functie de profunzime, caria dentara poate fi superficiala, cand durerea poate chiar sa fie absenta, respectiv medie sau profunda, cand caria ajunge pana in apropierea „nervului” (pulpei dentare). In cazul cariei profunde durerea este intotdeauna prezenta si de intensitate mare mai ales daca este insotita de hiperemie pulpara.
Cel mai frecvent localizarea cariei este pe fata ocluzala (cea cu care „dintele mesteca”), interdentara (pe fata cu care dintele vine in contact cu vecinul lui), la colet (adica langa gingie) sau pe radacina descoperita prin retractie gingivala.
Tratamentul cariei dentare se face intotdeauna in cabinetul stomatologic, prin indepartarea tesutului dentar afectat din cavitatea cariei si obturarea ulterioara.
Impotriva durerii din caria dentara se pot administra antiinflamatorii nesteroidiene, ce au si efect antialgic. Administrarea de antibiotice pe cale orala este total nejustificata deoarece tesutul dentar dur nu are vase te sange care ar putea duce antibioticul la locul intfectiei carioase.
Ma doare dintele? Ce pot face?
In primul rand trebuie sa sunati la cabinetul stomatologic cat mai curand. Intotdeauna durerea dentara presupune o afectiune si foarte rar poate sa dispara fara ca afectiunea sa dispara la randul ei, indiferent daca administrati sau nu medicamente, iar daca dispare durerea va refeni ulterior sub alta forma. Mai concret aproape intotdeauna durerea se va amplifica, mai devreme sau mai tarziu.
Haideti sa incercam sa facem putina lumina in aceasta „durere de dinti”! Durerea difera ca si caracteristici in functie de cauza care o determina, astfel incat ea se poate clasifica astfel:
• Durerea din caria dentara este acuta , apare brusc, cel mai frecvent la rece sau dulce, si dispare repede (cateva secunde, pana intr-un minut) dupa ce ati indepartat excitantul. Intensitatea durerii difera in functie de profunzimea si localizarea cariei. In faza aceasta adminstrarea de antiinflamatorii nesteroidiene poate ameliora temporar durerea si proteja de eventuala hiperemie pulpara (pentru foarte scurt timp). NU adminstrati antibiotice!
•
Durerea din hiperemia pulpara, care reprezinta faza de inceput a afectarii „nervului”, este asemanatoare celei
din caria dentara, dar de intensitate mai mare si perioada se prelungeste la cateva minute. Atentie: in aceasta faza a afectarii pulpare, care tine de la cateva ore pana la 1 zi, adminstrarea corecta de antiinflamatorii poate duce la salvarea nervului. Depinde doar de rapiditatea cu care contactati cabinetul stomatologic.
• Durerea din pulpita seroasa, faza in care (datorita cariei profunde) nervul este deja afectat ireversibil de cresterea presiunii in interiorul dintelui ca urmare a secretiei inflamatorii, este ascutita, de intensitate mare („ca o sageata infipta in dinte”). Durerea persista de la cateva ore la 1-2 zile si poate diminua temporar la adminstrarea de antiinflamatorii.
• Durerea din pulpita acuta purulenta, etapa in care secretia purulenta (puroi) pune stapanire pe „nerv”, este caracterizata de pulsatiile locale resimtite in ritmul cardiac, durerea fiind puternica, fara pauze si nu reactioneaza semnificativ la antiinflamatorii. Acum este momentul clar pentru administrarea de antibiotice, dar numai sub sfatul clar al medicului.
• In parodontita acuta seroasa, moment in care parodontiul apical este deja afectat (parodontiul este tesutul care leaga dintele de os), specifica este senzatia de dinte mai inalt, senzatie care apare dealtfel in toate parodontitele apicale acute. Apex este denumirea varfului radacinei dintelui, iar zona apicala este zona parodontiului din vecinatatea varfului radacinei dintelui. De multe ori durerea la atingerea dintelui, care pare mai inalt (cand inchideti gura), este suprapusa peste durerea data de pulpita acuta in plina desfasurare in interiorul dintelui.
• Parodontita acuta purulenta, cand in zona periapicala (in jurul varfului dintelui) apare puroiul, este momentul in care durerile sunt foarte mari, nu reactioneaza semnificativ la nici un fel de antialgic, iar pacientul vine la cabinet cu „maseaua umflata”. Deasemena durerea se exacerbeaza la cald, de exemplu in timpul noptii, de la caldura pernei. Abcescul dentar, caci asa se numeste etapa, este o colectie purulenta, care la un momentdat va eroda osul, si se va "sparge", de cele mai multe ori in interiorul gurii. Antibioterapia sub indrumarea unui medic este tratamentul medicamentos de electie, fiind insotit de tratamente specifice in cabinetul stomatologic.
• Hiperestezia dentinara este durerea anormala, de obicei localizata pe o anume fata a unui dinte, sau chiar pe mai multi dinti, durere ce nu are o cauza evidenta (gen carie) dintele parand integru. Este de fapt un raspuns anormal al nervului dintelui, care reactioneaza brutal la stimuli normali. Durerea este acuta, declansata atat spontan, cat si la rece, dulce, acru, de intensitate mare, care trece treptat, diminuandu-se. Tratamentul este dificil, si se poate face doar in cabinetul stomatologic.
Vreau dinti mai albi! Se poate?
Bineinteles ca se poate, dar trebuie sa cunoasteti anumite dezavantaje fata de avantajele pe care sunt sigur ca le banuiti.
In primul rand trebuie spus ca toate produsele de albire profesionala se bazeaza pe efectul peroxizilor, cu ajutorul carora se face o demineralizare superficiala a dintelui, mai mult sau mai putin controlata. Aceasta inseamna ca expuneti dintii unui potential crescut de aparitie a cariilor dentare, deoarece pe zonele demineralizate structura dentara este usor de atacat de catre bacteriile care formeaza caria.
Un alt risc emergent albiriii dentare este aparitia mult mai frecventa a hiperesteziei dentinare.
Inca un alt dezavantaj este culoarea obtinuta, care nu este definitiva, organismul „muncind” inca de la inceput pentru a reface mineralizarea normala a dintilor.
Probabil ati tras concluzia ca nu sunt de acord cu albirea dentara. Nu este adevarat! Sunt de acord, in conditiile in care se face corect cu respectarea tuturor etapelor, pe care le vom discuta individualizat in cabinet.
Imi sangereaza gingiile la periaj!!! Am parodontopatie?
Nu orice sangerare gingivala inseamna parodontopatie. Dar mai intai sa definim ce este aceeea parodontopatie sau boala parodontala. Parodontopatia este boala care afecteaza parodontiul dintilor. Parodontiul dintilor este tesutul care leaga dintele de osul ce-l inconjuara. Imaginati-va dintele dumneavoastra "agatat" de osul dimprejur printr-un sistem de fire, extrem de multe, ce pleaca de la os si se prind de dinte, pe care-l tin "ca intr-un hamac". Cam aceasta este parodontiul dintelui dunneavoastra, in plus avand si vase de sange, vase limfatice si terminatii nervoase.
Daca integritatea parodontiului se pierde aveti parodontopatie (sau parodontopatita marginala).
Uneori sangerarea gingivala poate aparea si fara parodontopatie, cad poate fi cauzata de gingivita (inflamatia gingiilor), traumatisme
gingivale sau chiar fragilitate capilara. Intradevar, atunci cand apare sangerarea repetata si abundenta, la fiecare periaj, uneori la masa sau chiar si spontan, atunci trebuie sa va alertati. Uneori poate fi vorba despre o gingivita, care dealtfel este faza incipienta a unei partodontopatii.
Este chiar asa cum am scris mai sus. O gingivita (inflamatia marginii gingivale) este primul pas catre parodontopatie. Difereta o face o mica structura anatomica, numita "insertia epiteliala a gingiei pe dinte", in functie de care infectia poate ajunge sau nu la parodontiu. Mai explicit, daca infectia trece de locul unde gingia se prinde de dinte atunci gingivita se transforma in parodontopatie. Caracteristic parodontopatiei este pierderea de tesut osos si mobilitatea dentara (dintii incep a se misca din ce in ce mai mult). Deasemenea apare si durerea data de mobilitatea dentara si fortarea pe tesuturile din jurul dintelui in cauza.
Ce este cert este ca daca aveti sangerari gingivale repetate este recomandat sa va adresati cabinetului stomatologic de urgenta 
pentru a face un diagnostic corect si un tratament eficient, indiferent de cauza.
Tratamentul gingivitei este medicamentos, simplu, in comparatie cu cel al parodontopatiei care ste mult mai complex, care pe langa medicamente administrate local si general presupune intervetii directe asupra locurilor afectate cat si imobilizari pentru a impiedica pierderea dentara contiunua. Singerearea este doar un semn de afectare si trece dupa ce tesuturile in cauza ajung intr-o stare de sanatate.
Nu-mi place la dentist pentru ca ma doare! Ma tratez singur(a) acasa!
Daca ati deschis aceasta sectiune inseamna ca sunteti un om normal, cu frica de dentist, dar care totusi accepta necesitatea prezentarii intr-un cabinet stomatologic, indiferent ca este ultima varianta la care veti apela.
Din pacate aceasta este o situatie destul de frecventa in Romania, unde educatia sanitara si mai ales cea stomatologica a fost facuta la voia intamplarii. Mai rau este efectul pe care il are „folclorul stomatologic” care amplifica starea de teama si lipsa de incredere in dentist. Ne-am invatat sa „ne tratam de orice”, iar din punct de vedere stomatologic inseamna pierderea marii parti a dintilor sau poate chiar a tuturor dintilor la varste la care inca ar trebui sa zambim.
„Si in plus fata de durere mai platesc si bani, si timp”
Daca aveti toate aceste probleme inseamna ca nu ati gasit inca dentistul potrivit dumneavoastra si va sugerez sa incercati sa rezolvati problema. Haideti sa luam impreuna fiecare dintre aspecte si sa inlaturam preconceptiile.
Durerea la dentist la ora actuala este de domeniul trecutului. Exista solutii pentru orice situatie dureroasa intalnita in cabinet, indiferent ca veniti cu durere sau va asteptati la aparitia ei in cabinet.
Din punct de vedere financiar va asigur ca exista posibilitatea unor tratamente de calitate la preturi decente, corecte, chiar si maleabilitatea platilor in cazul sumelor mari.
Programul actual de lucru in cabinetul stomatologic va ofera timp suficient pentru a alege o ora de programare.
Problema cea mai mare pe care o au pacientii in situatia dumneavoastra este de fapt increderea in dentistul personal, cu care de fapt trebuie sa aveti orelatie solida, de incredere deplina. Aceasta incredere se obtine treptat si cu deschidere atat din partea dumneavoastra cat si din partea medicului.
Ce nu trebuie sa pierdeti din vedere este necesitatea de a va conserva starea de sanatate si sa fiti constient(a) ca daca veti pierde dinti, inca de la ivceput vor fi suficient de putini pentru a va putea afecta atat sanatatea cat si relatiile sociale si, nu in ultimul rand, cele familiale.
Am pierdut un dinte! Trebuie sa fac ceva?
Din pacate pierderea unui singur dinte este suficienta pentru a intra in randul persoanelor cu probleme de dantura (exeptie fac extractiile de molari de minte si cele profilactice, cu scop ortodontic).
Era undeva, intr-un manual de protetica, o comparatie pe care n-o pot uita: „dintii de pe o arcada sunt ca perlele dintr-un sirag”. Suna extraodinar de frumos, insa partea a doua este trista „daca pierzi o singura perla se distruge tot siragul”. Este chiar trist, dar este adevarat. Un singur dinte pierdut la un momentdat duce la afectarea intregii arcade, iar in cazul dintilor, chiar si a celor de pe arcada vecina.
Mai exact dintii vecini celui pierdut se vor inclina catre spatiul edentat (fara dinte), astfel incat in relativ scurt timp nu vor mai putea prelua solicitarile masticatorii. Mai grav este ca peste un anumit grad de inlinare nici nu vor mai putea fi recuperati. Dupa inclinarea primilor dinti dupa edentatie vor fi afectati urmatorii si asa mai departe.
In scimb, dintii antagonisti edentatiei vor fi afectati de inclinare si de egresiune (adica ies din os). Am avut un numar extrem de mare de cazuri in care dintele antagonist ajungea in contact cu gingia osului din zona de extractie.
Se ajunge astfel incat intreaga parte (stanga sau dreapa) este afectata doar prin pierderea unui singur dinte.
Stiti ce gandesc marea majoritate a pacientilor? „Am scos un dinte, dar uite cati mai am”. Este adevarar, dintii exista dar cei vacini extractiei fara folos si nici intr-un caz cu viitor.
O alta replica pe care o aud frecvent, daca este vorba de a trata edentatia printr-o punte dentara, este: „ïn nici un caz nu stric un doi dinti, sau mai multi, pentru a inlocui unul”. Dar dintii despre care se vorbeste sunt deja „stricati”! Poate sunt chiar irecuperabili!
Partea cea mai trista pentru acesti pacieni este ca oricum vor ajunge sa intre in cabinetul stomatologic, iar acest moment nu va fi departe si in orice caz situatia va fi mult mai greu de rezolvat.
Rezolvarea edentatiilor se face prin tratament implatologic-protetic, sau prin tratament protetic clasic. Adica se poate monta un implant si coroana deasupra, sau se poate monta o punte dentara care sa se angreneze pe dintii vecini edentatiei.
Ce este tartrul dentar? Trebuie sa fac detartrajul?
Tartrul reprezinta rezultatul mineralizarii resturilor alimentare si se formeaza cu precadere in zonele in care saliva se regaseste din abundenta, adica in spatele dintilor frontali inferiori si la dintii superiori posteriori, in lateral, pe fetele dinspre obraji. Aceste zone insa nu sunt singurele, tartrul putand fi gasit pe oricare suprafata dentara.
Asa cum spuneam mai sus, tartrul reprezinta mineralizarea resturilor alimentare neindepartate la timp. Am scris „la timp” desi acest lucru este practic imposibil in conditiile de trai actuale si aici ma refer la tipul alimentar, cu alimente ultrarafinate, diminuarea sau chiar lipsa din nutritie a alimentelor dure (alimente gen legume si fructe, care prin duritatea lor, chiar in timpul mesei, indeparteaza resturile alimentare remanente), mese neregulate si igienizari efectuate o data pe zi. Consumarea intre mese de exemplu a unui singur biscuit duce la sporirea pe dinti a placii bacteriene (resturi alimentare impregnate microbian) care ulterior, prin aport mineral, se va transforma in tartru.
Sarurile minerale necesare formarii tartrului pot veni din exterior (apa bogat mineralizata – cititi intotdeauna eticheta de pe sticlele de apa! –sau alimente cu continut de saruri minerale crescut) sau din aport intern, asa cum deja am mentionat, saliva.
Tartrul este principala cauza favorizanta in aparitia bolii parodontale, si cu aceasta cred ca am tras deja un semnal de alarma. Intr-adevar, este „doar o cauza favorizanta”, iar cauza determinanta sunt microbii, fara de care nu poate fi vorba despre parodontopatie, dar microbii sunt peste tot. Noi traim in lumea lor, si nu microbii in lumea noastra.
Indepartarea periodica a tatrului de pe dinti ofera protectie parodontiului impotriva atacului microbian permanent.
